You are currently browsing the tag archive for the ‘slurp’ tag.

Ce mă enervează, dom’le, precizarea asta cu “de casă” făcută după fiecare cârnat mai ochios (cam cât de pervers sună ce tocmai am debitat aici, în fața voastră, să ne vadă toată lumea?!) sau dulceață fără coloranți (hai c-am mai dres busuiocul, nooo?)! Că știm cu toții că fabrica cu malaxor și pectină artificială nu e acasă! Deci ce ne mai aburiți cu bunici, bunei, neveste cu șorțuri și măcelari prietenoși sau din contră, mitocani? Ce-i făcut de mână de om e rar, scump spre foarte scump și n-are întotdeauna etichetă.

Read the rest of this entry »

Promit de pe-acum sa nu-mi fac un obicei de a demitiza si tavali prin noroi tot ce e italienesc si sa nu urmeze postari intitulate “Mozzarella din lapte de migdale”, “Prosciutto vegetarian” sau ” ‘Nasul’ fara Marlon Brando”. Dar reteta asta are mai multe in comun cu starea de bine si mult mai putine cu originalul din peninsula; e unul din lucrurile care imi redreseaza un psihic enervat, cat si un fizic incercat de sarcina si de un proaspat vaccin anti-tetanos. C-asa-i in tenis si trebuie musai sa fi pregatita pentru orice, mai ales cand esti responsabila pentru ce-ti creste in burta timp de noua luni de zile.

Read the rest of this entry »

Dintotdeauna, veganii, raw-istii si alti militanti orientati exclusiv spre verde mi s-au parut un pic dusi. Dar cum de cateva luni am plecat din tara unde visul oricarui copil este sa fie in rand cu lumea cand s-o face mare (supranumita si Romania, pentru cei care au nevoi de indicatii in plus si de glume explicate), am inceput sa-mi mai largesc orizonturile, cat si burta. Data fiind combinatia, cat si faptul ca bloggerii mei preferati au cam fost in concediu luna asta, am inceput sa atac alte pagini “food-wise”, care de care mai… sa zicem, interesante. Asta pentru ca dupa mult balast si multe scranteli, ajungi sa dai si de ceva cu adevarat bun. Cam cum e si-n viata, adica, ca s-o-ntorc din condei c-o maxima de birt feroviar.

Read the rest of this entry »

 

A fost frumos, a fost cu mancare si a fost alaltaieri.

Eu si pisicile am servit pe toata lumea cu quiche cu diverse – bacon, ansoa si branza de capra, clatite cu branza, verdeata si pere aromate trase la tigaie, “pigs in a blanket” si tarta cu ciocolata, multa, foarte multa ciocolata. S-au baut diverse beri, cat si limonada si s-a vorbit. Mult de tot si tare bine!

Si uite-asa ne-am luat cu vorba si n-am facut nicio poza 🙂

 

La recensamantul de dimineata facut frigiderului s-au descoperit urmatoarele orfeline: doua bucati mango, una bucata para mai-mai sa treaca pragul spre cele sfinte. Ce era de facut? Gheata in congelator aveam, robot performant aveam, pofta de ceva cu gheata pisata, ca la Starbucks citire, de asemenea, aveam. Asa c-am trecut la chisalit unul dintre mango, plus para, plus gheata, plus niste apa. Baldabac in cana mea de toate zilele, un pai ca sa ne simtim mai speciale si viata devine brusc mai fericita!

A, si-o frunza de menta pisata ulterior cu paiul, ca sa nu ne plictisim cat bem sucul.

Pardon, smoothie-ul! 🙂

%d bloggers like this: